Un geniu adolescentin.

Presupun că v-a fost dor de mine, aşa e? Sincer, şi mie de blog, însă am de lucrat la matematică dacă vreau să prind un minim 8.50 la examen.Nu credeam că voi ajunge vreodată să spun că viaţa mea depine de un minim 8.50 dar totul e posibil în viaţă, aşa că nu mai am de ce să mă mir.Totodată, mi-a revenit cheful să desenez/pictez deşi săracele mele acuarele de 20 de mii nu fac faţă exigenţelor, aşa că în pană de unstensile , citesc.Desigur, ce aş putea face altceva? Am terminat "Îndrăgostită de un masai" de Corinne Hoffman şi mi s-a părut extraordinară.Nu, tipa nu e filozoafă, nu are un talent nemaipomenit la scris, dar povestea pe care o spune şi modul simplu şi direct în care o spune sunt nişte amănunte extrem de fascinante.Ori, poate sunt eu prea subiectivă, având în vedere că în ultimul timp tot ce citesc este extrordinar.până şi clasicii îmi displac mai puţin.Fiind totuşi un bestseller internaţional, înclin să cred că nu e doar imaginaţia mea şi că această carte este cu adevărat una bună.Cel mai mult m-a mirat faptul că plecarea ei din Kenya nu s-a datorat condiţiilor vitrege în care trăia, ci din pricina geloziei lui Lketinga căruia i se părea că orice bărbat de pe o suprafaţă mai mică de 30 de metri era amantul ei.Eh, până la urmă tipa fuge cu fetiţa lor, Napirei, înapoi în Elveţia şi zic eu, bine face că scapă de negroteiu' ăla care la început mi se părea al naibii de simpatic cum spunea el "No problem, Corinne" la orice lucru care se ivea.Dacă nu ar fii fost gelos, m-aş fi măritat şi eu cu el.Pot să mă obişnuiesc să dorm pe jos, cu ţânţari (oricum am 1.000.000) în cameră şi cu carne de capră după ceva timp şi vreo 45 de crize de isterie.

Acum citesc ceea ce nu credeam că voi citit vreodată: De veghe în lanul de secară de J.D Salinger.Habar nu am de ce, dar personajul principal îmi aduce aminte de cineva, dar nu ştiu de cine.... am un lapsus enorm.Oricum, este o poveste interesantă, adică el începe cu "Nu o să vă spun povestea mea" şi până la urmă în 3 zile o ştim pe toată.Dar nu că ar fi ceva organizat.Nuuu! El umblă de tutavel de colo-colo aducându-şi aminte de întâmplări din trecut până când, la 189 de pagini (acolo am ajuns eu într-o seară deja îi cunoşti unu pe doi din viaţă.Şi nu pot să cred că a refuză o prostituată... adică la genul că tipa era cu 10 dolari... asta ar însemna 300, hai 400 de mii per "număr" care după părerea mea este o sumă microscopică.Iar eu mă mai şi mir de ce prostituţia e în floare.Păi la 300 de mii fata aş lua şi eu una.Oricum, mi-a intrat la suflet puştiu.Deşi delirează mai tot timpul, îmi place de el, aşa într-o ureche.Are ceva care te atrage.Poate faptul că e puţin nebun, nu ştiu.Sau mă atrage pe mine în mod deosebit că seamănă cu cineva, da' nu ştiu cu cine.Până la urmă, v-o recomand.Nu am habar de ce.Nu e o capodoperă, dar e o capodoperă, trebuie doar să te gândeşti mai bine.

Aşa... cum probabil că ştie tot omu', io în loc să atrag aici lume pe blog, scriu despre cărţi.Tare aş vrea să ştiu de ce.Adică ştiu că îmi plac, le ador, dar totuşi! În fiecare post este ceva legat de o carte, două.Mi se pare că eu trăiesc prin cărţi, dar nici că mă deranjează cât de cât.Başca, prefer realitatea cărţilor în locul realităţii mele.Cel puţin în cărţi nu trebuie să dau examene.Şi dacă tot suntem la cărţi (de 96 de posturi încoace), vreau să mai adaug că ăştia de la Real sunt nişte excroci.Adică ce naiba, cartea Jurnalele Vampirilor de L.J Smith: Trezirea, acolo e 500 şi ceva de mii iar pe librarie.net e 300 şi ceva de mii.Jaf la drumul mare, vă spun.Şi cât îmi doresc să o citesc... şi Soţia călătorului în timp aş vrea să o citesc, dar presupun că şi aia e la un preţ dă'la astronomic.Aştept să îmi pice cărţi din cer.Zic şi eu că poate-poate o să câştig la Bingo sau 6 din 49 şi atunci îmi iau un N97, un laptop roz, haine cât cuprinde şi un camion de cărţi.După aia pot să mor fericită, nu am nevoie de altceva.

Trecând la subiecte mai apropiate de cele care pot fi abordate de oricine, vi se pare normal ca oamenii să se despartă pe Twitter? mă refer la Jim Carrey şi nevastă-sa sau ce naibii o fi.Bine, recunosc că au făcut-o într-un mod m.m.d.p (mai mult decât politicos), însă e ciudat... Voi ce credeţi?

  Am fost acolo - Eu nu.

  Am plecat să colindăm - Când? Eu nu îmi amintesc :unsure:.

  Am uitat parola de mess - Asta e de rău.... ce pot să zic? Aminteşte-ţi-o.

  Am un milion şi îl dau la lăutari - Prost faci.

  Am învăţat Octavian Paler - Eh, bine de tine.Anunţă-mă când treci pe rapp.

  Am iubit o vagaboanta - Ugh.

  Am bani de dat - serios? Dacă tot te dau banii afar' din casă, fă un gest nobil şi oferă la persoane care chiar au nevoie... de exemplu eu :D.

  Am plecat să conlindăm versuri - Floriile dalbe, când boierii nu-s acasă, florile dalbe, noaptea pe la cântători etc.

  Am doar 18 ani - Şi eu doar 14 spre 15.Tragic, aşa-i?

  Am plecat de jos - Nu eşti singurul ^^.